O, locul Tău de lângă mine...

O, locul Tău O, locul Tău de lângă mine Iisuse-acum atât de gol - cât de amar mă-nvinuiește și când mă culc și când mă scol. Iisuse, du-mă iar în primul dulce har și fă-mă să rămâi în dragostea dintâi. O, rugăciunea mea cu Tine cu mâinile-mpletite strâns și capul lângă-al Tău odată - Iisuse, cum îmi arde-n plâns! O, pâinea ce-o mănânc și apa și haina-n care mă-nvelesc și tot ce-mi știu că-i de la Tine - Iisuse, cum mă-nvinuiesc! O, pașii mei călcați alături și plânsu-mpreunat prelins și toate-aducerile-aminte - Iisuse, cum mi-s jar aprins! O, sărbătorile iubirii, o, dulcii îngeri păzitori, o, luna, stelele și norii - cum mi-s de grei judecători! De ce n-au ars mai bine ochii Iisuse-n plânsul cel amar și inima să mi se rupă - dar să nu fi căzut din har!