Sonata Diavolului

După ploaie vine Soare, dar Soarele nu vine Și mă doare, și mă doare, că nu știu ce-o să fie Stau închis în cameră și te aștept Cu ochii-ntunecați și stelele pe piept Cerul îmi cântă și mă cheamă, dar încă am răbdare Demonii plâng, îngerii râd, cui să-i dau crezare? În ale cui mâini pot să îmi pun ziua următoare? Cu toate știu că destinul mă vrea încă viu Uneori n-am puterea să-ți scriu Și pe interior sunt pustiu Mă găsești, mă trezești și îmi cânți... Hai, să te duc unde tu îți doreai Să te fac să fii tot ce visai Într-o clipă tu poți să le ai Doar renunță la tot ce aveai Să te duc unde tu îți doreai Să te fac să fii tot ce visai Într-o clipă tu poți să le ai Doar renunță la tot ce aveai Și mă vrea, mă cheamă-n pustiu Și eu pot doar să stau și să scriu Își dorește să scriu doar cu sânge Dar sufletu-mi plânge Hai, să te duc unde tu îți doreai Să te fac să fii tot ce visai Într-o clipă tu poți să le ai Doar renunță la tot ce aveai Să te duc unde tu îți doreai Să te fac să fii tot ce visai Într-o clipă tu poți să le ai Doar renunță la tot ce aveai